Romania Incredibila

Banc: Bula avea un papagal….

Bula avea un papagal si traiau, linistiti, in cocioba lor, pana cand, intr-o zi, nu mai aveau ce sa manance.
Ce se gandeste Bula? Isi ia papagalul si pleaca prin sat, pe la vecini, sa cumpere gaini, cu gandul de a le duce apoi la targ si sa le vanda mai scump, ca sa faca bani.

Ia Bula 100 de gaini, le arunca in remorca masinii, imprumutata de la un vecin, si pleca la targ.
Pe drum, ii face cu mana, la ocazie, o blonda.
Opreste Bula.
Blonda: – As vrea sa ajung acolo!

Bula: – Da-i p*z*a?
Blonda: – Nu!
Bula: – Pe jos!
Se mai intampla chestia de 3-4 ori, pana cand se gasi una, care accepta targul.
Papagalul vazu tot ce s-a intamplat.

Ajunge Bula, cu tipa, la destinatie, o f**e, dupa care isi continua drumul spre targ.
Cand ajunge, constata ca in remorca mai erau 2 gaini si papagalul, care statea intre ele.
Bula, nervos: – Unde sunt celelalte gaini, futu-te-n gura, de fomist?
Papagalul, tantos: – N-au dat p*z*a, vin pe jos!

Bancul este o poveste foarte scurtă, reală sau imaginară cu un final surprinzător și foarte amuzant. Bancurile pot avea rolul unui tratament scump, cu același efect: descrețesc frunțile, și sunt un plăcut subiect de discuție la o întâlnire de orice gen.
Bancurile sunt legate de socializare, ele se spun într-un grup. „Nașterea” lor e legată de natura umană care simte nevoia de a exprima îndoieli, probleme, respectiv argumente, opinii ce sunt încorporate în această producție.

Pentru că bancurile conțin o mică învățătură socială, reprezintă în majoritatea cazurilor o lecție socială despre lume, oameni, totul îmbrăcat într-o formă ludică, de glumă, de joacă. Dar scopul principal al bancurilor este că, de altfel, al proverbelor, poveștilor cu tâlc, snoavelor este de învățătură neacademică, profană, fără un program anume, ce are loc în spațiul liber al comunicării. În mare parte pot avea și rol educativ. Bancurile exprimă nevoia de creație a unui popor într-un anume moment. Ele au avut dintotdeauna, din punct de vedere al conținutului, asemănări cu glumele, cu jocurile, cu povestirile cu tâlc, cu zicalele, uneori și cu proverbele. Global, toate acestea pot fi considerate producții spirituale ale unei comunități. Dar bancurile, față de celelalte creații amintite, sunt mai perisabile, utilizarea lor cere mai pregnant socializarea.

loading...

Your Header Sidebar area is currently empty. Hurry up and add some widgets.